Bucataria Sarbeasca

Ingredientele de baza

Carnea – se spune ca sarbii nu concep carnea facuta altfel decat la gratar, de aceea si preparatele traditionale de baza au la baza carnea la gratar; carnea de porc si cea de vita sunt populare, urmate apoi de cea de pui si de miel; industria carnatilor ste foarte bine dezvoltata, in timp ce procesul de afumare al diferitelor tipuri de carnuri este foarte extins, in special in zona Vojvodinei, zona aflata mult timp sub influenta Austro-Ungara;

Fructele – avand un teren fertil si considerat curat din punct de vedere biologic, sarbii sunt mari producatori dar si consumatori de fructe; cultura de prune (fructul national al Serbiei) domina piata, urmat de zmeura, piersici, caise, mere, capsuni, cirese, pere si struguri; Serbia este al doilea mare producator mondial de zmeura, fruct denumit “aurul rosu al Serbiei”;

Legumele – gratie solului bogat, sarbii au o lunga traditie in cultivarea rosiilor si a ardeilor grasi, aceste legume fiind urmate in popularitate de cartofi, castraveti si de varza; se estimeaza ca agricultura sarbeasca produce anual peste 200 de mii de tone de rosii de calitate ridicata; rosiile se cultiva in special in centrul tarii, in timp ce ardeii in nord;

Feluri renumite de mancare

Ćevapcići – sarbii au si eu micii lor, care se cheama cevapcici; sunt facuti din carne tocata de vita sau de porc, amestecata cu sare, piper si ulei sau grasime si sunt serviti alaturi de ceapa alba maruntita si paine proaspata;

Pljeskavica – este considerat precursorul hamburgerului si este originar din sudul Serbiei; carnea tocata, jumatate vita, jumatate porc, este amestecata cu ceapa, miez de paine umezita, un ou crud, usturoi, sare si piper; se fac apoi chiftele rotunde care se preseaza pana devin subtiri, de maximum un centimetru; se prepara pe gratar si se servesc  bagate in chifle care au fost si ele incalzite la gratar in prealabil, peste bucatile de carne;

Proja – este o gustarefoarte populara, pe baza de malai; se face un amestec din malai, grasime, oua si lapte, care apoi se coace la cuptor; la final se taie in diferite forme si se serveste fie separat, fie alaturi de mancarurile pe baza de varza si de carne;

Podvarak – reprezinta varza murata taiata marunt, facuta la cuptor alaturi de pulpa de porc si de ceapa;

Riblja Ćorba – este cea mai cunoscuta ciorba a Serbiei, pe baza de peste;

Gibanica – este cea mai populara placinta a acestei tari, facuta pe baza de branza sarata si foi subtiri de foietaj, fiecare foaie fiind apoi acoperita cu un amestec pe baza de caimac de lapte si de oua si servita obligatoriu calda, alaturi de iaurt; alte variante includ spanac;

Bauturile bucatariei sarbesti

Cea mai populara bautura a sarbilor este berea (pivo), care are trecere mult mai mare decat vinul. Bauturile obtinute din fructe, in special din prune, sunt populare la mese. Cea mai cunoscuta bautura pe baza de prune este slibovita (Šljivovica), care se produce si in Romania, la fel ca si rachiul. La finalul meselor se serveste obligatoriu cafea tare.

Inedit despre bucataria sarbeasca

- Pana sa fie influentati de Occident, sarbii obisnuiau sa ia doar doua mese principale pe zi, nu si micul dejun, care se rezuma la cafea. In ultimii zeci de ani insa, micul dejun a devenit important in viata de zi cu zi;

-  Sarbii sunt convinsi ca nu mai exista natie in lume in care sa se consume caimac atat de mult precum in tara lor;

- Kosovo, regiune aflata pana de curand sub administrarea Serbiei, este recunoscuta pentru puternicele influente orientale, aici baclavaua si produsele din carne de oaie si de miel fiind la ordinea zilei;

- Multa vreme lingura a fost singura ustensila prezenta la masa, gratie multitudinii de supe, ciorbe si de tocanite care alcatuiau felurile principale;

CONCLUZIE: 

Mostenitoarea vechii bucatarii a Iugoslaviei mari, bucataria sarbeasca mai are un lucru comun cu cea romaneasca, si anume consumul ridicat de paine la fiecare masa. Bucataria traditionala sarbeasca este una grea, calorica, putin prietenoasa cu adeptii unei vieti culinare complet sanatoase.