Mancatul pe strada

Copiii ies la ora douasprezece de la scoala, merg acasa, consuma  cele doua feluri de mancare obligatorii cu peste si legume, incluse in meniu de cel putin doua ori pe saptamana, si se reintorc la pupitre la ora trei. Adultii continua cu aceleasi obiceiuri.

Intre doua si trei, in nici un birou din Barcelona nu se lucreaza, linistea orei de masa fiind respectata in orice institutie cu program de lucru de opt ore. 

In ultimul timp insa, Barcelona, unde restaurantele de tip fast food erau intotdeauna goale si unde mancatul de shaorma,  hamburger sau pizza era cel mai detestat mod de a supravietui, se preschimba intr-un mare magazín de mancare “junk”. Lipsa veniturilor sigure si cresterea somajului a facut ca tot mai multi tineri catalani sa se opreasca pe strazile orasului Condal pentru a-si potoli foamea in cinci minute, in picioare si cu cativa euro, in restaurantele arabe care se deschid acum ca ciupercile dupa ploaie.

In paralel cu succesul acestor comercianti, care gatesc pentru a scoate profit maxim carnii dubland cantitatea sandviciului cu maioneza si sosuri artificiale, a crescut numarul clientilor localurilor cu meniuri de sapte euro, in care predomina alimentele prajite, hipercalorice. 

Daca in aceasta parte a Europei, in care s-a avut o grija deosebita pentru alimentatie in ultimii 50 de ani, dieta mediteraneana fiind manualul de baza al nutritionistilor din intreaga lume, spaniolii uita toata educatia culinara primita cu alibiul crizei economice si se indrepta spre fast food, mancarea prefabricata, rapida si cu gust puternic, nu stiu ce ne asteapta pe noi, care am crescut cu Eugenii, pateuri si merdenele.