Branza

In Romania se face o diferenta clara intre branza si cascaval, insa in majoritatea tarilor occidentale nu exista aceasta diferentiere, ci doar grade diferite de maturare.

PROPRIETATILE DE BAZA

Proteinele, fosforul si calciul date de branza sunt vitale pentru functiile organismului, iar grasimea animala reprezinta sursa de energie, aceasta din urma putind insa a fi eliminata usor in prezent, prin diferite metode, pentru cei care nu o doresc.

CELE MAI CUNOSCUTE TIPURI DE BRANZA

Telemeaua: denumirea romaneasca pentru branza proaspata, putin maturata; se serveste rece, deobicei.

Feta: marca inregistrata a Greciei, din 2005, se face pe baza de lapte de oaie (70%) si de capra; se serveste rece, de preferat.

Camembert: marca inregistrata a Frantei, are o consistenta asemanatoare branzei topite si se face din lapte de vaca nepasteurizat in care se adauga doua bacterii - Penicillium candida si Penicillium camemberti; se serveste la temperatura camerei.

Gorgonzola: marca inregistrata a Italiei, preparata din lapte nepasteurizat, pe baza de mucegai; are consistenta moale.

Gouda: de provenienta olandeza, pe baza de lapte de vaca, preparata la foc mare, maturata minimum o luna si maximum 18 luni si acoperita cu ceara din parafina.

Mozzarella: marca inregistrata a Italiei, pe baza de lapte de vaca; are consistenta moale; italienii o servesc, deobicei, in aceeasi zi in care este preparata, daca nu, este pastrata in zerul propriu.

Ricotta: de origine italiana, foarte asemanatoare urdei romanesti.

Parmigiano Reggiano: mandria Italiei, este un tip de cascaval de consistenta solida, granulata; are un proces de fabricare extrem de solid care dureaza minimum un an, timp in care singurul ingredient exterior adaugat este sarea; este mai cunoscuta sub denumirea de parmezan.