Da si nu in alimentatia bolnavului cardiovascular

Ne place sa ne credem niste mici Supermani cu o rezistenta de fier si o mare incapacitate de a ne imbolnavi cu inima, insa viata omului modern din secolul XXI, cu tot confortul ei, ne indeamna din ce in ce mai tare in aceasta directie. 

Ni se pare jertfa personala sa rationalizam consumul diferitelor alimente pline de grasimi sau pline de zaharuri, fara sa ne mai treaca prin minte consecintele imediate sau tardive asupra sanatatii noastre. Sport uitam sa mai facem, iar stilul nostru de viata devine bogat in sedentarism, fumat, consumul de alcool ?i de cafea. Toate aceste dezavantaje la care suntem predispusi nu fac decat sa ne slabeasca rezistenta organismului in fata bolilor, dar mai ales in fata afectiunilor cardiovasculare.

Esti pe dietetik.ro, locul in care afli cum sa traiesti sanatos si ce diete ti se potrivesc!

Stiai ca 150.000 de romani mor anual din cauza unei afectiuni cardiovasculare?

Atitudinea noastra fata de hrana si intreg comportamentul nostru alimentar se bazeaza pe o combinatie intre foame, senzatia de satietate, pofta de mancare si repulsie fata de alimente. Senzatia de satietate tinde sa apara dupa ce o anumita cantitate de alimente a fost consumata, insa aceasta senzatie poate fi educata prin formarea unui reflex conditionat prin care devenim satui inainte ca alimentele sa inceapa descompunerea in laboratorul metabolic al corpului uman. Indicat este sa crestem doza alimentelor slabe in grasimi si sa o reducem pe cea a alimentelor bogate in zaharuri. Astfel, apetitul si repulsia devin la randul lor reflexe conditionate ca o consecinta a asocierii formei, culorii, mirosului alimentului si efectul produs de acesta in organism.

Un regim alimentar adecvat ne poate ajuta in prevenirea si combaterea bolilor cardiovasculare. In cazul acestui tip de afectiuni se recomanda un regim normocaloric, hipo sau normoglucidic, hipolipidic si hiposodat. Ce inseamna oare cuvintele astea mari? Calorii la nivel normal, zaharuri putine, grasimi putine, saruri mai putine.

Alimente indicate

• lactate slabe: iaurt, lapte batut, branza slaba de vaci, mozzarella, sana
• carne si peste fiert, copt sau la gratar: carne slaba de pasare, peste alb (salau, biban, stiuca)
• ou: albusuri fara restictie de cantitate in orice forma (fiert, spuma, omleta), galbenus doar fiert maxim de doua ori pe saptamana
• legume in orice forma, de preferat fierte, in aburi, coapte sau chiar proaspete.
• condimentele se reduc la cele aromate
• fructe cu cotinut mic de grasimi si zaharuri: mere, portocale, capsuni, zmeura, afine, coacaze, cirese, piersici

Alimente contraindicate:

• lactate: lapte integral, branzeturi grase si fermentate, smantana, frisca, untul
• carne si peste: carnea grasa (oaie, porc, rata, gasca), pestele gras (somon), afumaturi, moluste, organele
• oul: galbenus, maioneza
• grasimi: unt, untura, seu
• legume: fasole, telina, linte, mazare, ridichii
• alune, nuci, seminte
• fructe: smochine, curmale, pepene galben
• bauturi: alcool, cafea, cacao, carbogazoase

Se spune ca foamea este cel mai bun bucatar. Daca ne educam corpul inspre a intelege foamea si nevoia sa de alimente, foamea va deveni cel mai bun bucatar chef al stomacului nostru.