Dependenta de munca, boala secolului

Oamenii de stiinta au facut primii pasi in identificarea unui nou domeniu de studiu: dependenta de munca, care pare sa fie boala secolului 21.

Esti pe dietetik.ro, locul in care afli cum sa traiesti sanatos si ce diete ti se potrivesc!

Jurnalul Scandinav de Psihologie a publicat o cercetare despre scala Bergen Work Addiction, care a fost dezvoltata pentru a ajuta la identificarea persoanelor care isi iau mult prea in serios pasiunea pentru munca. De aici si pana la a considera dependenta de munca ca fiind o afectiune, cu toate efectele negative pe care aceasta le aduce, nu a mai fost decat un pas.

Testele traditionale s-au axat pe modul in care o persoana se comporta, de exemplu, daca munceste ore suplimentare sau mai multe ore decat ii este solicitat.

Cercetatorii cred ca dependentii de munca (workaholicii) pot avea mai multe probleme de sanatate decat persoanele care muncesc intr-un ritm normal. De exemplu, stresul cauzat de munca poate provoca probleme psihologice, emotionale, psihice si comportamentale, cum ar fi „epuizarea emotionala”, „depersonalizarea” - comportamentul obsesiv-compulsiv, tulburarile de personalitate sau o dereglare a glandei tiroide, a celei pituitare sau a altor glande endocrine.

Oboseala, boala secolului

De indata ce metoda va fi perfectionata, va fi un instrument util pentru identificarea persoanelor care sunt in pericol, acestea putand fi ajutate inainte ca dependenta de munca (workaholismul) sa devina o problema. Nu se stie cum se poate trata aceasta boala. Specialistii sustin ca fiecare dintre noi ar trebui sa isi creeze o lista de prioritati in viata.

Identificarea celor care sufera de aceasta afectiune se face cu test care consta in sapte intrebari referitoare la activitatea unei persoane la locul de munca, utilizand o scala de la 1 la 5. Fiecare intrebare se bazeaza pe unul dintre aspectele dependentei: acapararea atentiei (activitatea controleaza gandirea si comportamentul), modificari in starea de spirit (se schimba activitatea sau se imbunatateste starea de spirit), toleranta (din ce in ce mai multe activitati sunt necesare pentru a atinge efectele initiale), retragerea (senzatie de neplacere in cazul in care activitatea este redusa sau intrerupta brusc), conflictul (activitatea cauzeaza conflicte in relatiile sociale si in alte activitati), recidiva (revenirea la vechile activitati/obiceiuri dupa o perioada de abstinenta), probleme de sanatate si / sau alte probleme, scrie CBS.

Tu ce zici, faci sau nu parte din aceasta categorie? Autorul crede, cu teama, ca da!