Mancarea in tara lui Mos Craciun

 Bucataria scandinava are multe elemente comune pentru tarile care formeaza aceasta zona a nordului Europei: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Islanda si micutele Insule Feroe. Trebuie sa recunoastem insa ca reprezinta o necunoscuta pentru cei mai multi dintre noi. Iata ca astazi descoperim lucruri inedite despre aceasta parte a lumii. Bucataria scandinava este pura si simpla, pastreaza inca multe caracteristici comune cu era vikingilor si isi trage o parte importanta a sevei din mari, lacuri si paduri.

Pe mine pasii m-au purtat acum cativa ani pe un varf de munte dintr-o statiune montana suedeza, Are se numeste, iar una dintre seri a fost rezervata consumului de carne de ren, adusa cruda la masa, si preparat apoi de fiecare pe imense pietre incinse. Ah, ce vremuri!

Esti pe dietetik.ro, locul in care afli cum sa traiesti sanatos si ce diete ti se potrivesc!

Caracteristici culinare specifice tarilor scandinave

Finlanda – bucataria acestei tari este dominata de produsele din cereale si de fructele de padure; laptele si produsele lactate sunt folosite si ele in prepararea multor feluri;

Suedia – este cunoscuta drept tara care foloseste cel mai mult mancarea organica/ecologica, avand si cel mai mare procent de tineri vegetarieni din lume; specialistii in gastronomie au apreciat ca Suedia se aseamana cel mai mult cu Japonia in privinta stilului de mancat sanatos;

Norvegia – apreciatul si gustosul somon afumat a aparut prima oara ca delicatesa in Norvegia, dupa metode traditionale din epoca vikingilor; reteta lui a fost apoi adoptata in restul tarilor care se bucura de prezenta somonului;

Danemarca – alternativa daneza la fast food se cheama polsevogn, si reprezinta mici rulote in care se vand carnati lungi si subtiri;

Islanda – predomina produsele din carne, vegetarienii avand mult de suferit in aceasta tara; carnea de miel si de vita sunt considerate printre cele mai sanatoase din lume aici, gratie libertatii de care se bucura animalele, care sunt crescute liber pe dealuri si pe campii, intr-un mediu natural nepoluat;

Insulele Feroe – carnea de oaie si de berbec predomina aici, urmata de peste; faroezii sunt influentati puternic de Danemarca, Ins. Faroe fiind o provincie autonoma a Danemarcei.

Ingredientele scandinave de baza

Pestele – Scandinavia este unul dintre teritoriile de baza ale somonului; se mai consuma in mod constant cod proaspat, hering si pastrav, adica pesti de ape reci; pestele se consuma proaspat sau conservat si afumat; in Scandinavia se gaseste si asa-zisul “caviar ieftin”, facut din icrele negre de lumpfish, este cel prezent si in Romania la magazinul IKEA; iata si un proverb celebru norvegian, legat de pescuit: “Speranta exista atata timp cat firul unditei se afla in apa”;

Fructele de padure – prezente des in Suedia si Finlanda; se consuma proaspete, se folosesc la dulciuri, ba chiar se fac si supe din ele;

Cartofii – acompaniaza majoritatea felurilor principale de mancare; danezii in special au o gramada de specialitati pe baza de cartofi;

Cerealele – prezente des in Finlanda, Danemarca si Suedia; prin urmare, painea este foarte folosita, aproape la fel de mult ca in Romania; secara este cereala cel mai des folosita la fabricarea tipurilor de paine; de altfel, suedezii au devenit renumiti in intreaga lume pentru introducerea feliilor de paine uscata, Rivita sau Wasa, facuta din faina de secara;

Carnea – nordicii mananca multa carne, si din cauza temperaturilor mai scazute; marile vedete sunt porcul, oaia, vita si mielul, insa e bine de stiut ca in aceasta regiune consumul carnii de ren sau de cerb este des intalnit, nu numai in restaurante, dar si in gospodariile traditionale; in timp nordicii au dezvltat metode ingenioase de prezervare a carnii, atat prin metoda afumarii, dar si prin cea a conservarii cu sare;

Lactatele – de la lapte la branza, de la iaurt la cascaval sau unt, nordicii folosesc zilnic produse lactate; cele mai cunoscute tipuri de branza scandinave, in situatia in care veti da peste un astfel de magazin in Romania: Jarlsberg, Gjetost, Danablu, Havarti, Adelost;

Ciupercile – padurile scandinave ofera o cantitate si diversitate uimitoare de ciuperci comestibile, care sunt folosite atat ca garnitura, dar si sub forma de sosuri;

Adevarul despre bufetul suedez

Oricine a auzit sau stie de celebrul bufet suedez - Smörgåsbord. Practic, bufetul suedez inseamna o abundenta de produse asezate pe o masa sau mai multe, pe farfurii sau pe platouri, unde servirea este libera si fara restrictii. Bufetul suedez a devenit in prezent standard in serviciile hoteliere civilizate.

Dar ce inseamna la origini bufetul suedez? Reprezinta o sarbatoare a familiilor nordice, care se aduna si iau masa impreuna, si fiecare familie contribuie cu anumite produse, stabilite inainte. Suedezii mai au o varianta speciala de bufet, denumit Julbord, care desemneaza o masa oferita la final de decembrie, in restaurante, si care cuprinde mai multe feluri de mancare, calde si reci, dar si desert, care, altfel, nu este obligatoriu la bufetul suedez clasic.

Si iata cum, asa cum Japonia a oferit lumii culinare conceptual de sushi, Italia a devenit faimoasa prin pizza, Spania prin paella, Suedia a devenit cunoscut in lumea gastronomiei gratie Smörgåsbord-ului.

Feluri renumite de mancare

Köttbullar – reprezinta chiftelutele suedeze celebre in toata lumea; in mute cazuri sunt servite alaturi de fructe de padure si de sos de ciuperci;

Knäckebröd – reprezinta painea uscata si subtire vanduta sub forma de felii in Suedia;

Gravlax (gravad lax) – este o specialitate inventata de suedezi si consta din felii subtiri de somon crud presarate cu sare, zahar si marar si servite ca si gustare, pe felii de paine;

Frikadeller – mancarea nationala a Danemarcei; sunt niste chiftele mai mari care nu au neaparat forma rotunda sau ovala; au in compozitie carne de porc, vitel sau vita, si sunt imbogatite cu ceapa, oua, lapte, sare si piper iar apoi sunt prajite in unt sau in margarina;

Reinsdyrsteik – reprezinta friptura de ren care se serveste in Norvegia, ca delicatesa;

Kalakukko – reprezinta o specialitate a Finlandei si consta dintr-un peste gatit la cuptor in crusta de paine;

Poronkäristys – apartine tot Finlandei si reprezinta carnea de ren taiata marunt si prajita in grasime de ren, asezonata cu sare si piper si servita alaturi de piure de cartofi si castraveti murati;

Hakarl – reprezinta o specialitate islandeza si este carne de rechin conservata si afumata, fiind tinuta la atarnat intr-un spatiu racoros aproximativ 4-5 luni; rechinul proaspat nu poate fi consumat din cauza toxicitatii sale;

Influenta imigrantilor

Imigrantii care au venit in tarile nordice in ultimii 20 de ani au influentat si inca influenteaza cultura gastronomica. Amprenta cea mai pregnanta si-au pus-o cei veniti din tari arabe sau asiatice. In prezent, o shaorma sau un kebap pot fi comandate de la orice colt de strada in Scandinavia, la fel cum restaurantele indiene sunt prezente in orice oras mediu sau mare din aceasta regiune.

Practic, avantajul adus de imigranti consta in diversificarea aromelor si condimentelor care au patruns pe piata suedeza.

Bauturile bucatariei scandinave

Laptele. Da, ati citit bine: laptele este una dintre bauturile de baza ale bucatariei nordice. Finlandezii, de exemplu, chiar nu concep sa nu aiba pe masa un pahar de lapte, indiferent daca e micul dejun, pranzul sau cina. Berea este prezenta la fiecare masa, fiind preferata berea blonda (nu uitati ca Danemarca produce Carlsberg si Tuborg), servita intotdeauan foarte rece.

Apoi, nordicii sint printre cei mai mari consumatori de cafea din lume, topul fiind condus de Finlanda si de Suedia.

Blåbärssoppa este o bautura servita rece sau calda, facuta din afine, atotprezenta in Scandinavia. Glogg este o alta bautura speciala, servita de Craciun si facuta dintr-un amestec de vin, brandy si fructe uscate.

In fine, o bautura alcoolica deosebita, cu tarie de 40 de grade, comuna tuturor tarilor scandinave, este Aquavit (sau akvavit sau akevitt), fiind facuta pe baza de graunte sau cartofi distilati, si apoi condimentata cu anason, coriandru, marar sau chiar fenicul; se serveste in mici paharele, exact ca whiskey-ul.

Inedit despre bucataria scandinava

• Danemarca s-a „batut” cu Grecia pentru protejarea denumirii branzei feta. A castigat Grecia, in 2002, care are dreptul unic de a comercializa acum acest produs in Europa;
• Grasimea de balena se consuma regulat in Insulele Faroe;
• Conceptul Hygge: Este specific Danemarcei si reprezinta totalitatea starilor de bine cauzate de mancarea buna, de bautura buna si de o seara placuta alaturi de prieteni sau de familie.
• Lobsterul norvegian este renumit in toata lumea gratie dimesniunilor sale impresionante; se vinde insa foarte scump in restaurante;
• Tetra Pak, celebra firma care a introdus ambalajul impenetrabil la cutii, provine din Suedia.

CONCLUZIE: Intocmai ca si mobila sau decoratiunile scandinave, si mancarea acestei regiuni este simplista si sincera. Nu socheaza la gusturi, neavand arome tari sau inedite. Avand dezavantajul, din cauza climei reci, de a nu avea la dispozitie prea mult legume proaspete, asa cum se intampla in sudul Europei, scandinavii s-au adaptat in timp si au dezvoltat sisteme performante de conservare. Evita extremele si ramai autentic – asa poate suna un slogan al bucatariei scandinave. Bucurati-va daca ajungeti intr-o calatorie in aceasta regiune a lumii, guvernele tarilor scandinave au reglementari stricte pentru industria alimentara care urmaresc faptul ca ingredientele oferite vanzarii si consumului uman trebuie sa fie cat mai proaspete si mai naturale. Practic, adaosul de E-uri este unul dintre cele mai sarace din toate regiunile culinare ale lumii.